Daca pana acum cativa ani criteriile care contribuiau la luarea deciziei cu privire la achizitionarea unei locuinte se rezumau la locatie, suprafata utila locuibila, vechimea imobilului, astazi un nou aspect este luat in calcul – eficienta energetica a acestora. Odata cu tendinta beneficiarilor de a-si izola imobilele (fie ele spatii comerciale, individuale sau industriale) a luat nastere si conceptul tot mai popular de cladiri verzi.
Deschide Galeria
Ce inseamna mai exact o cladire verde?
Cladirile verzi sunt toate acelea care se remarca atat printr-un consum redus de energie electrica, apa, precum si un mediu interior de calitate, natural, sanatos.
Cu toate acestea, nu este suficient doar sa asociezi aceasta denumire unui imobil. Pentru a fi incluse in categoria cladirilor verzi, acestea trebuie sa respecte anumite conditii standard in raport cu mediul care, de altfel, trebuie certificate de o institutie avizata. Scoringul obtinut, intre 0 si peste 100 de puncte, este singurul ce poate desemna o cladire verde sau nu, in functie de caz.
Totodata, pentru ca se doreste ca in viitorii ani cel putin locuintele noastre individuale sa se apropie de un consum 0 la capitolul energie, la ora actuala in Romania a fost initiat un program intitulat Ipoteca Verde, al carui rol este de a impulsiona constructia de cladiri verzi. Prin intermediul acestuia se pot accesa fonduri cu dobanda preferentiala, conditia fiind ca proiectele de constructii sa indeplineasca criteriile ecologice impuse. Astfel, toate acele proiecte care se incadreaza in standarde de eficienta energetica ridicata si toxicitate redusa a materialelor de constructii vor beneficia de o dobanda mai mica de 1%.
Cat priveste materialele recomandate pentru sporirea eficientei energetice pentru obtinerea unui mediu sanatos si sigur, trebuie mentionat faptul ca prima companie certificata in acest program a fost Knauf Insulation. Produsele comercializate sub umbrela Knauf Insulation sunt realizate cu responsabilitate fata de mediu, din materie prima reciclata, iar rezultatul se extinde dincolo de o izolatie eficienta a locuintei, mediul interior beneficiind de o imbunatatire sesizabila a calitatii aerului, precum si a confortului.
Vata minerala este unul dintre cele mai eficiente materiale atunci cand vine vorba de eficienta termica a locuintei, iar popularitatea sa a crescut odata cu dorinta beneficiarilor de a fi tot mai informati, precum si datorita randamentului testat si dovedit de-a lungul timpului. Vata minerala Kanuf Insulation se comporta ca o bariera in fata curenților de aer, nepermitand caldurii sa iasa sau frigului sa patrunda in interior pe timp de iarna, lasand, in acelasi timp, peretii sau acoperisul sa respire. Vata minerala de la Knauf este un produs ignifug ce impiedica raspandirea focului. Astfel, recurgand la vata minerala de la Knauf Insulation pentru aplicarea unui strat izolator de calitate, locuinta, in urma analizei, cu siguranta va dobandi puncte in plus in ceea ce priveste obtinerea unuia dintre cele 4 certificate acordate unei cladiri catalogate a fi verzi.
Care sunt schemele de certificare a cladirilor verzi?
Pana in prezent sunt cunoscute patru metode de evaluare si acestea sunt:
1. Metoda de evaluare BREEAM (Building Research Establishment Environmental), optionala in Romania, a debutat pentru prima data in Marea Britanie, in anul 1990. In prezent ea este obligatorie in sectorul public si optional in cel privat. Pentru a detine un certificat pentru cladirea verde, aceasta trebuie sa obtina un punctaj minim de 30 de puncte. La evaluare sunt analizate consumul de energie, consumul de apa, calitatea mediului interior, gradul de poluare, materialele utilizate, deseurile produse, precum si ciclul de viata al cladirii. Maximul pe care o astfel de evaluare il poate acorda este de 109 puncte, cu toate ca inca de la 85 cladirea este catalogata ca fiind remarcabila. Cele care obtin mai putin de 30 de puncte nu sunt certificate ca fiind cladiri verzi.
2. Metoda de evaluare LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) a inceput in 1993, in Statele Unite, pentru ca acum sa fie cunoscuta in lumea intreaga. Schema propusa de aceasta metoda are in vedere atat cladirile comerciale, cat si pe cele rezidentiale. Diferenta intre aceasta metoda si cea din Marea Britanie o fac atat cerintele, un pic mai indulgente, precum si punctajul. Astfel, pentru ca o cladire sa fie verde prin metoda LEED, aceasta trebuie sa aiba un consum redus de energie, sa utilizeze eficient apa, insa sunt luate in considerare si materialele utilizate in constructia ei, resursele, precum si calitatea mediului interior obtinut. Certificatul de cladire verde este alocat doar daca in urma evaluarii s-au obtinut peste 40 de puncte din maximum 100.
3. Cu toate ca evalueaza indici asemanatori cu celelalte doua metode, HQE (Haute Qualite Environnementale), o initiativa franceza inceputa in 1996, nu a fost adoptata la o scara la fel de larga. In plus, aceasta se adreseaza in mod deosebit cladirilor noi, cladirilor comerciale si locuintelor multi-familiale.
4. Cea mai recenta metoda de evaluare a luat nastere in 2008 in Germania si este recunoscuta sub denumirea de DGNB (Deutsche Gesellschaft fur Nachaltiges Bauen sau German Sustainable Building Council). Aceasta se concentreaza pe aproximativ 50 de criterii, de la aspecte ce tin de mediu, economie, tehnologie si pana la cele care fac referire la metoda de lucru. Astfel, aceasta metoda evalueaza intregul ciclu de viata al cladirii. Cladirile certificate DGNB se incadreaza in categoriile bronz, argint sau aur. In plus, exista posibilitatea de precertificare mai simpla din faza de planificare.