Spatiile verzi sunt un deziderat al vietii moderne, in special in zonele urbane. Astfel, amenajarea gradinilor si curtilor capata noi valente in contextul unui mediu in continua schimbare. Exista diferite tipuri prin care un spatiu verde poate fi amenajat luand in calcul conditiile naturale si chiar contextul socio-cultural. Unul din acestea este stilul peisager sau liber.
Deschide Galeria
Stilul peisager sau stilul natural, romantic sau englez, a aparut prima data in secolul al XVII-lea in Anglia, in contextul unei mari miscari culturale, ce cauta noi forme de exprimare, fie sub influenta literaturii noi, fie sub influenta pictorilor peisagisti sau chiar datorita influentei artei gradinilor chinezesti.
Si conditiile climatice tipice tinutului insular al Angliei (ceata, umiditate atmosferica ridicata) ce favorizau dezvoltarea diferitelor specii (cum ar fi cele de gazon), dar si intinderea mare a diverselor proprietati, avand cel mai adesea relief variat, au favorizat mult adoptarea acestui stil.
Ca principii structurale, stilul peisager include forme, aranjamente si asocieri ale diferitelor elemente componente apropiate de cele din natura, iar compozitia spatiului este una libera. Astfel, elementele naturale si cele artificiale reusesc sa fie imbinate atat de bine in crearea peisajului incat intregul spatiu are aspect natural.
Ca specii decorative ne putem gandi la graminee ornamentale, acestea fiind la moda in amenajarile peisagistice contemporane, specii cum ar fi: Carex flagelifera, Miscanthus sinensis, etc. Cand alegem arborii, putem lua in calcul specii cu siluete aparte precum cele din genul Abies (brazii), genul Tsuga, genul Picea etc. Ca specii floricole, putem sa ne oprim atat la specii floricole anuale cum ar fi : Ageratum mexicanum, Brachychome iberidifolia, Cosmos bipinnatus, cat si la specii floricole bienale cum ar fi: Digitalis purpurea sau Lunaria biennis.
Elementele decorative care intra in alcatuirea stilului – rocile, pietrele sau dalele vor fi aranjate urmand modelul natural al grotelor sau chiar al cascadelor, aleile avand aspect sinuos, neregulat.
Pentru gradini si curti acest stil poate fi pus in practica urmand linia naturala a terenului respectiv, putandu-se adopta o solutie strict peisagera, cu principiile gradinilor miniaturale japoneze, astfel incat liniile arhitecturale ale constructiei sa se imbine placut cu scena de peisaj creata.