fbpx

Povesti urbane: Dezastrele prin care a trecut Bucurestiul

Cele mai citite

Locuinta din Timisoara – stilul scandinav in 35 de metri patrati

In incercarea noastra de a gasi locuinte din Romania...

Excelenta amenajare a unui apartament de doar 37 metri patrati

Un apartament mic nu se amenajeaza atat de usor...

Amenajare functionala intr-un apartament de 3 camere din Bucuresti

Secretul unei amenajari reusite consta in realizarea profesionista a...

Casute eco-friendly – 19 modele

In ultima vreme produsele eco-friendly au devenit o adevarata...

Calamitatile nu au fost straine Bucurestilor niciodata, asa cum nu au fost straine niciunui alt oras din lume. Au existat numeroase epidemii de ciuma, inundatii, incendii si cutremure care au afectat Bucurestiul si i-au schimbat infatisarea de-a lungul secolelor.

Deschide Galeria

Printre cele mai devastatoare calamitati a fost marele cutremur din 1802, cutremur ce a despicat, practic, pamântul in doua, lasând „cicatrici” adânci asupra orasului. S-a intâmplat in 14/26 octombrie, o zi speciala in acel moment, am putea spune, deoarece incepea o noua domnie a lui Constantin Ypsilanti. Dupa relatarile martorilor oculari, cutremurul ar fi durat numai putin de 10 minute, un lucru de crezut, totusi. Cert este ca seismul a provocat daune foarte mari orasului. Dintr-o marturie contemporana, a lui Dionisie Eclesiarhul, se pare ca turlele mai multor biserici din Bucuresti au cazut, la fel si Turnul Coltei, care s-a rupt de la jumate.

Citeste si Mahalalele Bucurestiului: Istoria periferiei capitalei

Turnul Coltei facea parte din complexul arhitectonic Coltei, ctitorit de catre Mihai Cantacuzino la inceputul sec. XVIII. Fusese cladit cu ajutorul soldatilor regelui Carol XII al Suediei si a fost darâmat in 1888 de primarul Pake Protopopescu din cauza daunelor ce le suferise si pentru a largi strada. In 1802, Turnul Coltei era cel mai inalt edificiu din Bucuresti. O alta cladire care s-a daramat din cauza acelui cutremur, si care era un edificiu important al Capitalei, a fost hanul Serban Voda, care se afla pe locul unde astazi se afla Banca Nationala.

O alta mare calamitate abatuta asupra Bucurestiului a fost incendiul din 1847, cel mai devastator dintre toate cate a indurat vreodata orasul. Pornit dintr-o greseala in ziua de Pasti a acelui an, incendiul a fost devastator pentru cea mai mare parte a orasului, practic jumatate din el fiind distrus. Cel care a declansat incendiul a fost fiul unei boieroaice care, ametit de bautura, a vrut sa traga cu pistolul in aer, insa caltii de la pistol, unii dintre ei inca aprinsi, au cazut pe prispa de lemn uscat a casei, lucru care a aprins imediat tot orasul. Dupa acest incident a inceput si organizarea unui serviciu stabil al pompierilor (numiti pe atunci tulumbagii) care sa apere orasul de o noua astfel de tragedie. Un total de 2000 de case se pare ca ar fi ars in acest incendiu, pagubele fiind de aproape 55 de milioane de lei. Drept urmare, mai multe capete incoronate ale Europei au trimis ajutoare in bani si materiale pentru refacerea orasului si pentru reluarea vietii in parametrii normali.

Citeste si Cum s-a schimbat Bucurestiul la inceputul epocii comuniste

Nici bolile nu au evitat Bucurestiul, epidemiile de ciuma frecventand teritoriul orasului, la fel cum o faceau si in Occident. Cel mai devastator episod s-a consumat in timpul domniei lui Ioan Caragea Voda, in anii 1812-1813. Epidemia se pare ca a pornit de la niste cutii infectate ce ar fi fost aduse de la Constantinopol cu un transport maritim. Din cauza igienei precare si a lipsei vreunui medicament eficace, populatia Bucurestiului a inceput sa moara pe capete. Oamenii isi abandonau rudele, casele si avutia doar pentru a scapa din calea acestei molimi.

Acum apar cioclii, persoane insarcinate cu transportarea cadavrelor celor morti din cauza ciumei, de obicei recrutati dintre cei care fusesera bolnavi si se vindecasera, deoarece se credea ca cei vindecati nu se vor mai imbolnavi niciodata. In general, cei morti erau aruncati pe campuri deoarece cimitirele devenisera neincapatoare, iar aceste campuri se gaseau in zona Dudesti de astazi. Cioclii se mai ocupau si cu diferite furturi si cu alte faradelegi, din cauza situatiei haotice in care se gasea tara atunci. Interesant este si un raport al unui cioclu cu privire la un transport de cadavre, acesta ducand cinci cadavre spre groapa, dar reusind sa lase acolo doar patru, deoarece unu s-a dat jos din car si a luat-o la fuga!

Citeste si Povesti urbane: Schimbarea la fata a Bucurestiului in perioada comunista

Citeste si Povesti urbane: Cum a aparut orasul Bucuresti

Reclama

Articole noi

Amenajare cu accente de rosu pentru un apartament de 2 camere si 34 mp

Designerii de la Caroline Art au mai creat o...

De ce este bine să verifici centrala termică și instalația înainte de începerea sezonului rece?

Centrala termică îți oferă tot confortul de care ai...

Tipuri de canapele și calitățile lor

Canapele sunt una dintre cele mai importante piese de...

Amenajare apartament de trei camere – mult lemn si accente puternice de culoare

Situat intr-un bloc nou din zona de nord a...

Ce mobilă living este potrivită pentru spațiul casei tale?

Decorezi un living nou sau vrei să îți înlocuiești...