Asemeni capsunului, zmeurul face parte din familia Rosaceae. Zmeurul salbatic reprezinta o sursa de hrana si un bun adapost pentru pasari, insecte, mamifere. Alaturi de coacaz, este planta specifica gradinilor rurale. La inceputul secolului XX existau mai mult de 400 de soiuri. Fructul zmeurului este moale si perisabil, iar la recoltare se desprinde de receptacul sub forma unui degetar.
Deschide Galeria
Zmeurul are pretentii foarte mari fata de sol. Prefera substraturile usoare, adanci, bogate in humus. Solurile legate, compacte, nu sunt recomandate. In flora spontana se intalneste mai ales la marginea padurilor, in lunci, santuri, acolo unde solul are umiditate constanta, iar razele soarelui ajung cu usurinta, plantele fiind protejate de firele lungi de iarba si de frunzele adunate de vant. Pentru o buna dezvoltare, aceste conditii trebuie asigurate si in gradinile familiale.
Citeste si: cum se planteaza zmeura (tutorial video)
Zmeurul necesita cantitati mari de ingrasaminte. Solul se fertilizeaza anual cu gunoi de grajd, compost, iarba cosita, si se indeparteaza buruienile. Culturile trebuie sa fie bine aerisite, pentru ca umezeala de pe frunze sa se evapore cu usurinta. Momentul optim de plantare este in perioada de repaus (toamna, inainte de venirea ingheturilor sau primavara foarte devreme). Exemplarele la container care au apucat sa infrunzeasca se planteaza doar dupa ingheturile tarzii din primavara.
O particularitate a zmeurului cultivat este numarul de recolte obtinute pe parcursul unui an. Sistemele de cultura practicate sunt pe lastari sau sub forma de gard fructifer. La culturile sub forma de gard fructifer, productia apare in perioada iunie-iulie; la cultura pe lastari, recoltarea se face la sfarsitul verii, iar toamna doar de pe lastarii verzi. In ambele cazuri de culturi practicate, lastarii se elimina in totalitate, cat mai aproape de nivelul solului. Lucrarea se executa dupa trecerea primelor ingheturi.
Sistemul de cultura pe lastari este mai usor si cere mai putin efort. Ca punct de sprijin se poate folosi o sarma cu ochiuri mari, intinsa la inaltimea de 60-80 cm pe orizontala. Este o metoda simpla si economica, deoarece prin eliminarea lucrarii de legare a tufelor se reduce mult volumul lucrarilor manuale. Tufele se planteaza la o distanta de 40-70 cm una fata de cealalta. Uneori sunt necesare rariri, fiind indepartati drajonii prea slabi sau prost amlasati. In gradini se practica sistemul de cultura pe araci. In acest caz, distanta intre randuri si pe rand nu trebuie sa fie mai mica de 80, 120, 180 cm.
Articol publicat in cartea Arbustii fructiferi,cultivare si ingrijire, Editura Casa