Bujorii de grădină, cu florile lor colorate, parfumate și impunătoare, sunt adevărate vedete ale oricărui spațiu verde. Iubiți de oameni, albine și fluturi deopotrivă, acești arbuști pereni sunt remarcabil de rezistenți și, odată stabiliți, înfloresc spectaculos an de an cu minimă îngrijire.
O diversitate impresionantă
Există o multitudine de specii și varietăți de bujori, de la cei cultivați, cu flori sofisticate, la formele sălbatice de o frumusețe pură. Aceștia pot fi de talie mică, medie sau pot forma arbuști impunători. Florile variază de la simple la bătute (duble), multe fiind parfumate. Paleta cromatică este largă: alb imaculat (relativ rari), nuanțe delicate de roz (cele mai comune), galben vibrant (foarte rari), roșu pasional sau violet profund.
Botanical, majoritatea bujorilor de grădină aparțin genului Paeonia, cele mai cunoscute specii fiind Paeonia lactiflora (bujorul chinezesc) și Paeonia officinalis (bujorul românesc sau comun).
Ritmul înfloririi
Bujorii sunt plante perene care, în funcție de climă și soi, înfloresc de la sfârșitul lunii aprilie până la mijlocul lunii iulie. Interesant este că ritmul înfloririi depinde adesea de culoarea florii: primii care își deschid cupele sunt cei roșii, urmați de cei roz, iar la final, cei albi.
I. Plantarea bujorilor: pași pentru o grădină spectaculoasă
O plantare corectă este cheia succesului pe termen lung.
-
Perioada ideală:
- Toamna (septembrie – mijlocul octombrie): Este momentul optim. Plantele au timp să-și dezvolte sistemul radicular înainte de primul îngheț, asigurând o pornire viguroasă în primăvară. Acesta este și momentul ideal pentru a muta o tufă matură.
- Primăvara: Dacă este necesar, plantați de îndată ce solul poate fi lucrat și nu mai există risc de îngheț. Bujorii plantați primăvara pot avea o întârziere de un an în înflorire comparativ cu cei plantați toamna.
-
Alegerea locului:
- Soare plin: Au nevoie de minimum 6-8 ore de soare direct pe zi pentru o înflorire abundentă.
- Sol bine drenat: Nu tolerează băltirea apei. Solul ideal este argilos, fertil, amestecat cu compost.
- Circulația aerului: Plantați-i la distanță suficientă (cca. 1 metru între tufe) pentru a permite o bună circulație a aerului și a preveni bolile.
- Adăpost: Protejați-i de vânturi puternice, plantându-i lângă un gard sau alte structuri, dar nu foarte aproape de arbori sau arbuști mari, cu care ar concura pentru resurse.
- Stabilitate: Rădăcinile bujorilor nu apreciază să fie deranjate. Alegeți un loc unde pot rămâne mulți ani.
-
Tehnica de plantare:
- Pregătirea solului: Afânați bine solul pe o adâncime și lățime considerabilă.
- Pentru tuberculi (Rădăcini Nude): Săpați o groapă largă și nu foarte adâncă. Poziționați tuberculul astfel încât „ochii” (mugurii de creștere, de culoare rozalie) să nu fie la mai mult de 2.5 – 5 cm sub nivelul solului. Plantarea prea adâncă este o cauză majoră a neînfloririi. Acoperiți cu pământ, presați ușor și udați bine.
- Pentru plante la container: Săpați o groapă de două ori mai largă decât containerul și la aceeași adâncime. Scoateți planta cu grijă și așezați-o în groapă la același nivel la care era în container. Umpleți cu pământ și udați abundent.
- Răbdare: Bujorii nou plantați pot avea nevoie de 1-3 ani pentru a se stabili și a înflori consistent.
II. Îngrijirea bujorilor: secrete pentru flori bogate
Odată stabiliți, bujorii sunt relativ nepretențioși.
- Udarea:
- În primăvară, de obicei, apa de ploaie este suficientă. Evitați excesul de apă; rădăcinile sunt sensibile la putrezire.
- Udați la baza plantei, la nivelul solului, evitând frunzișul, mai ales în perioadele secetoase.
- Continuați să udați moderat și după înflorire, pentru a menține frunzișul sănătos și a ajuta planta să acumuleze resurse pentru anul următor.
- Fertilizarea:
- Fertilizați solul toamna, înainte de îngheț, și/sau primăvara devreme, înainte de apariția lăstarilor.
- Folosiți compost bine descompus, gunoi de grajd maturat sau un îngrășământ echilibrat pentru plante perene, cu un conținut mai ridicat de fosfor și potasiu (pentru flori și rădăcini) și mai redus de azot (care favorizează frunzișul în detrimentul florilor). Aplicați îngrășământul în jurul plantei, nu direct pe tulpină sau rădăcini.
- Tăierea (Pruning):
- Flori ofilite (Deadheading): Îndepărtați florile imediat ce s-au trecut. Acest lucru direcționează energia plantei către dezvoltarea rădăcinilor și formarea mugurilor florali pentru anul viitor și previne bolile.
- Frunzișul: Lăsați frunzișul intact pe parcursul verii și toamnei, deoarece ajută la acumularea de energie. Tăiați frunzișul complet, la nivelul solului, după primul îngheț puternic de toamnă, pentru a preveni iernarea bolilor și dăunătorilor. Îndepărtați resturile vegetale.
- Recoltarea florilor pentru buchete:
- Puteți tăia flori pentru vază abia după ce tufa s-a maturizat (2-3 ani de la plantare și a înflorit cu succes). Nu recoltați mai mult de o treime din florile unei tufe pentru a nu o slăbi.
III. Probleme comune și soluții
- De ce nu înfloresc bujorii?
- Vârsta plantei: Tufele tinere (1-2 ani) înfloresc slab sau deloc.
- Plantare prea adâncă: Mugurii sunt la peste 5 cm sub sol.
- Lipsa soarelui: Insuficientă expunere la soare direct.
- Exces de azot: Prea mult îngrășământ bogat în azot favorizează frunzele.
- Sol sărac: Necesită fertilizare.
- Energie insuficientă: Frunziș tăiat prea devreme în anul precedent.
- Stres hidric sau concurență: Secetă excesivă sau concurență puternică de la plantele vecine.
- Mutare recentă: Au nevoie de timp să se restabilească.
- Boli frecvente:
- Mucegaiul cenușiu (Botrytis): Mucegai albicios pe tulpini, lăstari tineri uscați. Înlăturați părțile afectate, asigurați o bună circulație a aerului (răriți frunzele dacă tufa e prea densă), opriți udările câteva zile și aplicați un fungicid dacă este necesar.
- Pete pe frunze (Carențe sau Ciuperci):
- Bășici roșiatice: Pot indica un sol sărac. Fertilizați corespunzător.
- Pete gri-roșiatice: Atac fungicid. Tăiați părțile afectate. În cazuri grave, tăiați planta la nivelul solului; se va regenera.
IV. Înmulțirea bujorilor
- Prin divizarea tufei:
- Cel mai comun mod pentru amatori. Se face toamna târziu (după căderea frunzelor și prima brumă), o dată la mulți ani (rădăcinile nu trebuie deranjate des).
- Săpați cu grijă întreaga tufă. Îndepărtați pământul de pe rădăcini. Cu un cuțit ascuțit și curat, tăiați porțiuni din coroana radiculară, asigurându-vă că fiecare secțiune are cel puțin 3-5 muguri („ochi”) și rădăcini sănătoase.
- Replantați diviziunile imediat, respectând adâncimea corectă, și udați bine. Procedura poate afecta înflorirea pentru 1-2 ani.
- Prin semințe:
- Este posibil, dar plantele rezultate pot să nu semene cu planta-mamă (mai ales la hibrizi) și durează mulți ani (3-5+) până la prima înflorire.
- Semănați semințele proaspăt recoltate toamna, într-un strat pregătit, la o adâncime de 1-2 cm. Necesită o perioadă de frig (stratificare) pentru a germina.
V. Curiozități și lucruri puțin știute
- Bujorii sunt considerați aducători de noroc și prosperitate, fiind nelipsiți din buchetele de mireasă.
- Simbolizează a 12-a aniversare a căsătoriei și sunt floarea națională a Chinei.
- Pot trăi și înflori zeci de ani, existând exemplare de peste 90 de ani.
- Există în aproape toate culorile, cu excepția albastrului pur.
- Polenul lor dulce atrage furnicile (care nu dăunează florii, ci consumă nectarul de pe muguri), albinele și fluturii.
- Originar din Asia, Marco Polo i-a descris ca fiind „flori mari cât o varză”.
- În medicina tradițională chineză, rădăcinile sunt folosite pentru dureri de cap și astm.
VI. Soiuri populare recomandate
- ‘Blaze’: Flori roșu-aprinse, simple, diametru 15-20 cm. Înălțime 60-70 cm.
- ‘Bowl of Beauty’: Flori roz-fuchsia foarte mari (25 cm), cu un centru dens de petaloide crem-albicioase.
- ‘Festiva Maxima’: Soi clasic (1851), flori albe, duble, cu mici pete roșii-carmin. Înălțime până la 90 cm.
- ‘Sarah Bernhardt’: Flori mari, duble, de un roz delicat, adesea parfumate. Un favorit atemporal.
- ‘Karl Rosenfield’: Flori duble, de un roșu-aprins vibrant.
Prin îngrijirea adecvată, bujorii vă vor răsplăti an de an cu o explozie de culoare și parfum, transformând grădina într-un spectacol al naturii.