Grădinăritul în România presupune adaptarea plantelor la un climat temperat-continental, cu ierni reci în multe zone și veri calde. Pentru a alege corect plantele și a le îngriji eficient, este important să înțelegi termenii de bază folosiți în grădinărit.
Tipuri de bază de plante
Plante anuale
Plantele anuale parcurg întreg ciclul de viață într-un singur sezon: cresc, înfloresc, produc semințe și apoi se usucă. Sunt frecvent folosite pentru flori de sezon precum petuniile, mușcatele sau gălbenelele.
Plante perene
Plantele perene trăiesc mai mulți ani. Partea aeriană poate dispărea iarna, dar planta revine primăvara. Exemple comune sunt bujorii, lavanda sau hosta.
Arbuști
Plante lemnoase cu mai multe tulpini principale, utilizate des în grădini și curți. Pot fi decorative (trandafiri, hortensii) sau funcționale (gard viu).
Tipul de frunziș
Veșnic verzi
Plantele veșnic verzi își păstrează frunzele sau acele pe tot parcursul anului. Sunt apreciate în grădini pentru aspectul constant, inclusiv iarna (ex.: tuia, brad, ienupăr).
Foioase
Plantele foioase își pierd frunzele toamna și intră în repaus vegetativ iarna. Primăvara revin cu frunziș nou.
Zonă climatică (rezistență la îngheț)
Conceptul de îngheț este esențial de stiut.
-
zone montane și depresionare: ierni foarte reci
-
zone de câmpie și sud: ierni mai blânde
-
zone de coastă sau vestul țării: climat mai moderat
La alegerea plantelor, este important să verifici dacă acestea rezistă la temperaturile minime din zona ta.
Expunere la soare
Expunerea la soare influențează direct dezvoltarea plantelor.
-
Soare plin: minimum 6 ore de soare direct pe zi
-
Soare parțial / semiumbră: 4–6 ore de soare direct
-
Umbră: sub 4 ore de soare direct
-
Umbră filtrată: lumină difuză, de obicei sub coroana copacilor
Portul plantei
Portul descrie forma plantei la maturitate.
-
Cățărătoare: se dezvoltă pe suporturi (viță-de-vie ornamentală, iederă)
-
Tufă compactă: formează grupuri dense
-
Rotunjită: mai lată decât înaltă
-
Târâtoare: se întinde pe sol, ideală pentru acoperirea suprafețelor
-
Curgeătoare: potrivită pentru ghivece și jardiniere
-
Verticală: crește predominant pe înălțime
Înălțime și lățime la maturitate
Dimensiunea finală a plantei este importantă pentru planificarea grădinii, mai ales în curți mici sau spații urbane.
Prima și ultima brumă
Datele de îngheț diferă în funcție de regiune. În general:
-
ultima brumă apare primăvara, între martie și mai
-
prima brumă apare toamna, între septembrie și noiembrie
Aceste repere sunt importante pentru plantarea legumelor, florilor și pentru protejarea plantelor sensibile.
Plante native (autohtone)
Plantele native sunt cele care cresc natural în România de sute sau mii de ani. Sunt adaptate solului și climei locale și susțin biodiversitatea, inclusiv albinele și alte insecte polenizatoare.
Plante invazive
Plantele invazive nu sunt native României și se răspândesc rapid, afectând flora locală. Pot deveni dificil de controlat și pot dezechilibra ecosistemele naturale.
Exemple de plante invazive în România
1. Falsul oțetar – copac originar din Asia de Est, invaziv în aproape toate regiunile României, unde crește spontan și afectează ecosisteme naturale și urbane.
2. Acer negundo (Arțar american) – specie de arțar din America de Nord, răspândit în habitate antropice și marginile drumurilor.
3. Ambrosia artemisiifolia (ambrozie) – buruiană invazivă foarte frecventă în camp, zone rurale și periurbane, cu impact negativ asupra sănătății umane (alergen).
4. Asclepias syriaca (laptele câinesc) – plantă din America de Nord care invadează terenurile agricole, marginile drumurilor și pajiștile uscate.
5. Impatiens glandulifera (balsamina himalayană) – plantă de baltă și maluri, se propagă rapid în zone umede și suprafețe degradate.
6. Elodea nuttallii – plantă acvatică invazivă, se răspândește în cursuri de apă, lacuri și canale.
7. Heracleum sosnowskyi (bursucul lui Sosnowsky) – plantă foarte mare și periculoasă pentru piele (arde pielea la contact), invazivă în zone umede și pajiști.
8. Ludwigia peploides – plantă acvatică invazivă care poate congestiona habitatele acvatice.
Alte specii invazive raportate în România
În studii și liste extinse legate de plante ne-native invazive în România au fost identificate (nu neapărat toate listate ca „specii de interes UE”) și alte specii precum:
-
Amorpha fruticosa – arbuști invazivi
-
Prunus serotina (cireș american)
-
Reynoutria japonica și × bohemica (knotweed japonez și hibrid)
-
Solidago canadensis și Solidago gigantea (floarea-soarelui canadiană)
-
Sicyos angulatus (zăvoi american)
-
Rudbeckia laciniata (floare galbenă)
-
alte buruieni și plante care s-au naturalizat și pot afecta habitatele locale.
Observații despre contextul din România
-
Organizațiile de mediu estimează că aproximativ 400 de specii străine invazive sau cu potențial invaziv au fost identificate în România, iar unele au impact semnificativ asupra biodiversității și ecosistemelor.
-
Impactul speciilor invazive include competiția cu plantele native, modificarea structurii habitatelor și efecte negative pentru agricultură și sănătatea umană (ex.: alergii cauzate de ambrozie).