In cele mai multe cladiri din Romania spatiul de sub acoperis ramane un spatiu fara o functionalitate clara, utilizarea sa fiind, de cele mai multe ori, limitata prin reglementari de protectie impotriva incendiilor. Nu asa a fost cazul si in ceea ce priveste amenajarea pe care urmeaza sa v-o prezentam. La ultimul etaj al unui bloc interbelic de apartamente, un apartament banal a devenit spatiul ideal de locuit pentru un tanar de 30 de ani, cu o viata sociala si profesionala active.
Deschide Galeria
Apartamentul existent a fost organizat intr-un mod celular, oarecum laborios. Un hol de intrare comunica cu un al doilea hol, care ofera acces la doua dormitoare si o baie. La polul opus, un alt coridor lung este conectat la bucatarie. Initial, inainte de reamenajare, atmosfera din aceasta locuinta a fost apasatoare, holurile destul de intunecate si camerele prea stramte.
Proiectul a avut ca scop instalarea unor conexiuni vizuale in profunzime si un contact permanent cu exteriorul pentru a genera un sentiment de generozitate printre limitele fizice inguste. Doua interventii radicale au dizolvat zonele de circulatie: eliminarea peretelui dintre dormitoarele existente si descompunerea baii. Zonele de locuit si de luat masa si-au gasit loc in partea insorita a apartamentului, iar terasa a fost extinsa cu generozitate.
Chiar daca este cosmopolit si un pic excentric, apartamentul pastreaza un aspect modest. Proiectul refuza cliseele arhitecturale asociate de obicei cu tipul de mansarda-apartament clasica. Neregulile din planul vechi, in ceea ce priveste nivelul, au fost absorbite de mobilier integrat in colturi pentru a sublinia fluiditatea spatiului.
Via archdaily.com