Gardurile vii sunt o alegere naturala si estetica pentru cei care doresc sa-si protejeze intimitatea de privirile indiscrete ale vecinilor. In unele tari, precum Marea Britanie, conceptul de gard viu a evoluat catre arta – celebrele labirinturi din spatele caselor impunatoare, construite din garduri vii, sunt o adevarata atractie pentru turisti.
Deschide Galeria
Care este utilitatea unui gard viu
La noi in tara, gardul viu nu este chiar atat de popular, insa incepe sa fie o optiune din ce in ce mai frecventa, atat in zonele de blocuri, ca demarcatie a gradinii din fata blocului, cat si in zonele rezidentiale noi. Pe langa faptul ca poate creste la o inaltime suficient de mare pentru a ascunde casa si curtea de privirile trecatorilor, un gard viu va retine si praful si gazele de esapament, actionand ca un filtru pentru aer.
Insa un gard viu nu trebuie sa serveasca numai unui scop utilitar. Multe specii de arbusti folositi pentru a crea garduri vii sunt din soiul pitic – care nu cresc mai mult de 40-50 cm in inaltime. Din acestea se poate realiza un labirint in miniatura (dupa modelul celor englezesti) sau diverse forme geometrice. De asemenea, exista si arta tunderii arbustilor si gardurilor vii pentru a le da forme de animale, oameni, fiinte mitologice sau orice doriti dumneavoastra. Majoritatea firmelor de decoratiuni peisagistice profesioniste ofera si servicii de tundere si intretinere ale acestor veritabile sculpturi vii din gradina dumneavoastra.
Cum alegem tipul de plante pentru a crea gardul viu
Firmele de specialitate au o oferta bogata de arbusti si plante care se preteaza foarte bine pentru a crea un gard viu. Unele dintre acestea sunt plante din specia coniferelor care raman verzi tot timpul anului, cum ar fi tuia, sau buxus. Acestia sunt copacei care cresc pana la inaltimi apreciabile (2-3 m) si pot fi folositi in scopul crearii unei bariere vizuale. Alti arbusti sau plante din soiul foioaselor isi vor pierde frunzele toamna si iarna, dintre acestea cele mai des folosite ca gard viu sunt vita salbatica, iedera si caprifoiul.
Din punct de vedere estetic puteti opta pentru plante care infloresc – iasomia, iedera cu flori mov sau galbene – sau pentru plante cu frunze rosii, sau mov. In functie de preferinte, puteti crea un mix in diverse combinatii intre plantele cu frunze verzi si cele cu frunze in alte culori. Specialistii in peisagistica va pot consilia in acest sens si va pot prezenta simulari pe calculator pentru a vedea rezultatul final.
Ca precautie speciala, plantele care se usuca pe timpul toamnei si iernii nu se vor planta in apropierea casei, deoarece apare riscul producerii si alimentarii incendiilor.
Realizarea gardului viu
In functie de preferinte, un gard viu se poate realiza fie prin insamantare, fie prin plantarea de butasi sau arbusti. Fiecare solutie are avantajele si dezavantajele sale, pe care le vom prezenta mai jos.
Insamantare
In acest caz principalul avantaj este ca veti avea un gard tanar, care va rezista mai mult timp si va fi mai viguros. Se preteaza in cazul plantelor agatatoare si foioase (iedera vita salbatica) si va permite sa modelati gardul prin pliviri si rariri in functie de preferinte, corectand cresterile neuniforme (prea des, prea rar). De asemenea, puteti observa de la bun inceput daca plantele au prins sau nu in sol si la clima specifica zonei unde locuiti.
Dezavantajul principal in cazul acestui tip de gard viu este ca veti avea de asteptat cel putin un an pana cand veti avea un gard in adevaratul sens al cuvantului.
Plantare
Butasii sau arbustii plantati sunt de obicei plante tinere, nu puieti, asa ca isi vor indeplini de la inceput rolul estetic sau functional pe care il doriti.
Ca si principal dezavantaj, este posibil ca unii dintre arbusti sa nu se adapteze la conditiile de sol si clima si sa se usuce. In acest caz, arbustul uscat trebuie dezgropat de la radacina si inlocuit cu unul cu aceeasi forma si dimensiuni pentru a ocupa perfect locul lasat gol.
Precautii inainte de a comanda arbustii sau plantele
Pozitionarea
Primul lucru pe care trebuie sa il decideti cu mare atentie este locul unde veti amplasa gardul viu. Odata instalat, prin insamantare sau plantare, nu mai poate fi mutat in alta parte, ori deviat mai la stanga sau mai la dreapta. Daca este vorba de un gard de delimitare, aveti grija sa nu efectuati plantarea pe proprietatea vecinilor dumneavoastra. Chiar si o deviere de cativa centimetri poate fi considerata o incalcare a proprietatii private.
In al doilea rand, daca plantati gardul viu de delimitare intr-o zona rezidentiala, verificati la primarie sau biroul local de urbanism care este regimul de inaltime pentru gardul in cartierul dumneavoastra. Fiecare zona are reglementari specifice privind inaltimea caselor si gardurilor.
Pentru gardurile vii ornamentale, singurele precautii se refera la gasirea unui model atractiv, usor de realizat si intretinut si amplasarea acestuia intr-o zona in care sa fie pus in valoare.
Selectia plantelor sau arbustilor
Inainte de a plasa comanda pentru un lot de seminte sau butasi pentru gard viu, intrebati agentul de vanzari despre urmatoarele aspecte:
- Care sunt plantele recomandate pentru tipul de sol si clima din zona dumneavoastra. Este bine sa angajati o firma care va efectua o vizita acasa la dumneavoastra pentru a determina tipul de sol;
- Care este programul corect de fertilizare si udare a gardului viu recomandat;
- Care este programul de tundere pentru tipul de arbusti selectati;
- Daca exista precautii speciale referitoare la intretinere, daunatori, boli la care sunt sensibile plantele respective:
- Care este perioada din an ideala pentru plantarea/ insamantarea speciei respective.
Odata ce sunteti siguri ca ati ales specia potrivita, aclimatizata la conditiile din zona dumneavoastra, puteti trece la fapte. Aceasta inseamna fie angajarea firmei pentru a realiza plantarea, fie sa o realizati dumneavoastra. Daca preferati sa va creati propriul gard viu, fara ajutor din partea nimanui, iata ce trebuie sa stiti.
1. Cantitatea de plante necesare
In cazul plantarii de butasi, in functie de specie, veti avea nevoie de 2 pana la 6 plante pe metru liniar. In cazul in care doriti un gard viu foarte des, va trebui sa aranjati plantele pe doua randuri. Unii arbusti, cum ar fi tuia, sunt mai stufosi, asdar un singur rand este suficient. In acelasi timp, trebuie sa va asigurati ca fiecare planta are un spatiu suficient pentru a se dezvolta si a primi lumina soarelui si nutrienti din sol in cantitate adecvata. Un gard viu cu plantele plantate prea aproape una de alta se va remarca prin cresterea inegala acestora si chiar uscarea unora dintre plante.
2. Plantarea efectiva a gardului viu
Primul lucru pe care trebuie sa il faceti este sa va asigurati ca veti planta puietii in linie dreapta. Pentru aceasta, veti intinde o sfoara cu care veti marca tot traseul pe care vreti sa plantati gardul viu. Dupa aceasta veti sapa un sant cam de 30 cm adancime – sau in functie de dimensiunea balotilor (globul de pamant care acopera radacinile in cazul anumitor specii de arbusti). Daca plantele vor fi asezate pe doua randuri, latimea santului trebuie sa fie de minim 50-55 cm. Pentru un singur rand 30 cm sunt suficienti.
Daca plantele nu sunt livrate cu baloti (care vor fi lasati intacti) se vor toaleta radacinile butasilor inainte de plantare prin indepartarea radacinilor uscate sau prea subtiri. Inainte de plantare, pe fundul santului se va presara pamant bine faramitat. Prin aceasta afanare, radacinile vor putea absorbi foarte repede primii nutrienti de care au nevoie.
Plantarea se va face incepand de la marginea santului, lasand un spatiu corespunzator intre ele (minim 20 cm). Se va urmari tot timpul directia sforii pentru a asigura o aliniere corecta a butasilor. Dupa ce ati acoperit complet radacina cu pamant, tasati-l bine cu picioarele pentru a va asigura ca planta este in pozitie perfect verticala. Va fi foarte greu sa corectati o planta inclinata dupa finalizarea plantarii. Cel mai bine este ca dupa fiecare butas plantat sa stati in fata acestuia si sa verificati vizual daca vreuna din plante este nealiniata (se vede mai la stanga sau mai la dreapta).
La finalizarea plantarii, se va uda din belsug intregul gard viu – aproximativ 20 litri de apa pe metru liniar.
Pentru gardurile vii realizate prin insamantare, se vor presara semintele intr-un mod cat mai uniform posibil de-a lungul santului (care va avea o adancime mult mai mica, 10-15 cm) si se va urmari in timp incoltirea si dezvoltarea plantelor. Principala grija in cazul acestui tip de gard viu este realizarea unei desimi uniforme de-a lungul intregului gard.
Ingrijirea gardului viu
Pentru a va bucura de un gard viu viguros si mereu verde (cu exceptia plantelor care isi pierd frunzele toamna) este necesar sa asigurati udarea, fertilizarea si tunderea corecta a acestuia.
Udarea
Gardul viu trebuie udat frecvent in perioadele calde si uscate. Vara este recomandata udarea o data la doua zile, fie cu furtunul, fie prin instalarea unui sistem de sprinklere – o optiune preferabila udarii manuale, deoarece va asigura o cantitate de apa uniforma pe toata suprafata gardului viu.
Iarna, precautia principala este sa indepartati zapada cazuta pe gardul viu. Greutatea acesteia poate duce la ruperea tulpinilor.
Fertilizarea
Nu este neaparat necesar sa utilizati substante fertilizante, decat daca solul este sarac in nutrienti. Un fertilizator natural, cum ar fi compostul, este binevenit in orice situatie.
Tunderea
Acesta este principalul si cel mai laborios aspect in legatura cu intretinerea gardului viu. Primavara si la sfarsitul verii sunt cele doua perioade recomandate pentru a realiza tunderea gardului viu. Aceasta tundere are doua roluri:
- De a mentine forma specifica a gardului;
- De a stimula cresterea de tulpini si lastari care reintineresc plantele.
Tunderea se va realiza cu atentie, utilizand o sfoara pentru a respecta liniile drepte. Se va folosi fie foarfecele de gradinarit foarte bine ascutit, fie o masina de tuns gardul viu. In afara celor doua tunderi anuale, se vor indeparta cu promptitudine toate ramurile uscate pe care le observati in afara perioadei de cadere a frunzelor.