Gradina japoneza reprezinta, fara doar si poate, una dintre cele mai interesante tipuri de amenajari exterioare. O gradina decorata in acest stil este o reprezentare, la scara mai mica, a universului si a elementelor acestuia: focul – in forma obiectelor de iluminat, pamantul – in forma pietrei si apa, aerul, plantele si animalele in formele lor naturale. Gradinile japoneze se impart in doua categorii: „uscate” – in care nu exista nici o sursa de apa, si cele „umede”.
Deschide Galeria
Gradina japoneza “uscata”
„Gradina japoneza <<uscata>> este cel mai cunoscut tip de gradina japoneza. Pornind de la cele sapte principii zen in functie de care se amenajeaza gradinile de acest tip, gradina uscata contine reprezentari simbolice ale muntilor si apelor, folosind piatra, nisip, pietria si muschi verde. In timp, gradinile uscate de inspiratie japoneza au fost identificate, in cultura vestica, doar cu decorurile existente in templele zen, decoruri care erau create ca obiect al contemplatiei, si au fost denumite <<uscata>>,” ne spune Mariana Bradescu, co-fondator piatraonline.ro, din punctul de vedere al unui expert din domeniu.
Cele sapte principii zen care constituie baza conceptuala a unei gradini japoneze sunt
- Kanso – simplitatea (expresia unei amenajari trebuie sa fie la fel de simpla ca in natura);
- Fukinsei – asimetria (pornind de la principiul ca imperfectiunea este parte a existentei, se insista pe asimetrie in geometria gradinii japoneze);
- Shibumi – eleganta simplitatii;
- Shizen – naturalul;
- Yugen – sugestia (ceea ce nu se arata este mai important decat ceea ce se arata);
- Datsoku – surpriza;
- Seijaku – linistea.
Mariana ne-a mai spus, in legatura cu acest subiect, ca „gradina japoneza <<uscata>> nu permite prezenta apei, in acest caz totul este construit pornind de la texturile pietrei naturale si a anumitor plante. Un lucru interesant in traditia gradinii japoneze este faptul ca plantele cu flori nu sunt neaparat de dorit – se merge mai mult pe mai multe nuante de verde, intr-o constructie vizuala mai austera, minimalista.”
In functie de spatiul disponibil, se poate simboliza un parau sau un mic lac din pebbles mai inchise la culoare sau mai deschise, se pot aseza bolovani de tip woodstone, iar zonele se pot delimita in mod creativ – cu muschi verde sau un tip de mozaic decorativ. Se foloseste si bambusul foarte mult – garduri sau mici foisoare mai ferite.
Gradina japoneza “umeda”
„Diferit de cele uscate, care sunt cel mai des asociate cu practica meditatiei din temple, gradinile <<umeda>> japoneze erau destinate nobililor. In primul rand, acest tip de gradina este construita in jurul unui mic lac, exista alei si poduri de piatra, bolovani, nisip decorativ sau pasi japonezi. Plantele sunt mult mai bogate, dar in mod traditional sunt cu putine flori”, spune Mariana despre cealalata categorie de gradini japoneze, respecitv cele „umede”.